
Ai un corp, doar unul. Adesea uiți acest lucru, uiți să îl locuiești, să fii prezent/ă și recunoscător/recunoscătoare pentru el. Ești atât de mult ancorat în minte, în trecut sau în viitor iar atenția nu mai e centrată pe cum te simți în acest corp.
Îți amintești de el de cele mai multe ori atunci când te doare, când te jenează, îți concentrezi toată atenția atunci când nu arată cum „trebuie” sau când nu îl simți așa cum se întâmplă în mod obișnuit. Dacă el te-ar aștepta pe tine să îl organizezi, ai uita chiar și să respiri; corpul funcționează perfect fără ca tu să faci mare lucru conștient. El are grijă să supraviețuiești, se ocupă de toate procesele, îți oferă viață zi după zi. E ultraperformant, superorganizat, totul e bine pus la punct pentru ca ție să îți rămână timp să te bucuri de viață. Acesta e cel mai mare cadou pe care ți-l oferă, o adevărată bijuterie a naturii, a vieții pe Pământ.